Mi-am adus aminte de o povestioara pe care am citit-o demult in privinta asta si am stat sa o caut pentru tine:
Se spune ca undeva într-un sat de munte, trăia un tăietor de lemne în aceeași casă cu fiul său.
Amândoi erau foarte săraci, singura lor avere era un cal alb, deosebit de frumos. În fiecare zi, cei doi bărbați se duceau la pădure pentru a aduna lemene de foc, pe care le vindeau apoi în sat pentru câțiva bănuți.
Sătenii dădeau din cap după ei.
-Bătrâne, ziceau ei, de ce nu-ți vinzi calul? Contele ți-a oferit o avere pe el. Tu și fiul tău ați putea trăi ca niște regi!
”Cu oamenii aceștia nu este nimic de făcut”, își spune bătrânul în sine.
-Calul acesta este mai mult decît un animal. El este prietenul meu. Spuneți-mi cum aș putea să-mi vînd prietenul?
-Ai dreptate, au replicat sătenii, dar poate, cândva cineva îți va fura calul.
Și atunci o să-ți pară rău…
Și într-adevăr, într-o dimineață calul nu a mai fost în grajd. Bătrânul și fiul au căutat calul peste tot, dar nu l-au găsit.
-Ai văzut, am avut dreptate! Ziceau sătenii în bătaie de joc. Cineva ți-a furat calul. Trebuia să asculți de noi și să-ți fi luat banii atât timp cât aveai posibilitatea să o faci. Prin propria-ți prostie, ceea ce ți-ar fi putut deveni o binecuvântare, ți s-a luat, transformându-se într-un blestem.
-Dacă este binecuvântare sau blestem, eu nu pot să-mi dau seama. Un lucru este sigur: astăzi calul meu nu mai este în grajdul meu, zise bătrânul.
Câteva zile mai târziu, calul pierdut a revenit acasă, însoțit de alți cai. Sătenii au rămas surprinși și l-au felicitat pe bătrân pentru „norocul” lui nesperat.
-Ai avut dreptate bătrîne, au spus ei. N-ar fi trebuit să judecăm așa pripit. Ce noi am crezut că este blestem s-a dovedit a fi binecuvântare. Cu acești cai poți câștiga o avere!
-Bătrânul tăietor de lemne a scuturat din cap fără să-i înțeleagă. Nu vor pricepe niciodată acești oameni?
„Dacă este o binecuvântare sau blestem, eu nu pot să-mi dau seama. Un lucru este sigur: calul meu s-a întors acasă împreună cu alți cai.”
Câteva zile mai târziu, încercând caii, fiul tăietorului de lemne și-au fracturat amândouă picioarele. Din nou s-au mirat de înțelepciunea bărânului.
-Și de data aceasta ai avut dreptate, au spus ei. Ceea ce noi am crezut că e o binecuvântare s-a dovedit a fi un blestem. Fiul tău zace acum în pat și nu te poate ajuta.
Cu un suspin adânc, tăietorul de lemne le-a răspuns:
„Nu vă veți dumeri niciodată? Dacă este binecuvântare sau blestem, eu nu pot să-mi dau seama. Nu știu decât că fiul meu și-a fracturat amândouă picioarele.”
“Omul acestea este nebun”, și-a spus săteni și au plecat.
„Oare nu vede ce se întâmplă?”
După câteva zile, împăratul a declarat război altei țări și toți tinerii din sat au fost chemați sub arme.
Ce vaiete și plânsete între săteni, când și-au văzut fii plecând la oaste!
„Copii nostrii vor cădea cu siguranță în acest război cumplit”, se văitau ei. „Nu-i vom mai vedea niciodată! Ce noroc pe tine, că fiu tău și-a fracturat picioarele! Ceea ce noi am crezut că este blestem s-a dovedit o binecuvântare!”
Bătrânul, din nou, nu a avut alt răspuns decât să dea din cap. Răbdător a încercat să le explice. „Voi nu aveți cum să vă dați sema dacă este binecuvântare sau blestem. Singurul lucru pe care-l puteți vedea este că fii voștrii au plecat la război iar fiul meu a rămas acasă.
=============
Intrebarea este: ce ti se intampla acum, oare e cu adevarat bine sau rau? Daca te uiti inapoi peste 6 luni sau 6 ani la ce ti se intampla acum, oare a fost bine sau rau? Cum poti sa capeti acea perspectiva asupra lucrurilor chiar acum?
[Sursa]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu