"Sufletele Mari au dreptul să fie şi călăi, drept refuzat chefliilor. Cei care s-au născut să fie călăi, pană şi prin respiraţia lor îi lipsesc de aer pe alţii, călăii traind din bucătura altora. Dar Omul Mare, e acel om care nu consumă aerul celorlalti ci tot Aerul, ca să nu rămană nimic...Nu înghite bucăţica altui om, ci tot Omul, absorbind şi înghiţind totul, pană şi Gandul altuia: ca vrabia din spic, culege grăunţele din altul dar traieşte numai cu el."
("Făclia" de
Moricz Zsigmond)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu