30 ianuarie, 2013

Despre mintea umană




Mintea umană funcţionează cel mai eficient în jurul vârstei de 50 de ani, nu în tinereţe. Corpul şi creierul nu îmbătrânesc în acelaşi ritm. Dimpotrivă, puterea minţii creşte odată cu vârsta, arată studiile.
Chiar este creierul condamnat la degradare?, se întreabă Barbara Strauch, jurnalist la "The New York Times" şi autoare a cărţii "Viaţa secretă a creierului adulţilor: Descoperiţi talentele surprinzătoare ale minţii de la vârsta mijlocie".
A descoperit că este înconjurată de oameni de vârstă similară care, deşi nu-şi puteau aminti numele restaurantului la care au mâncat sau al cărţii pe care tocmai o terminaseră de citit, puteau să coordoneze afaceri pe continente diferite, scrie Strauch în cartea ei, citată de "The Daily Mail".
Cercetătorii - sociologi, psihologi şi neurologi - au descoperit însă că, în cazul unei persoane ajunsă la vârsta a doua, creierul nu se comportă ca restul corpului. Este adevărat că memoria este afectată, la fel şi alte funcţii ale creierului legate de motricitate. Pe de altă parte, creşte abilitatea de a lua decizii corecte despre lumea din jur.
Cercetătorii au folosit rezonanţa magnetică pentru a analiza efectele îmbătrânirii şi au constatat că celulele creierului nu se împuţinează subit. Dimpotrivă, creierul se adaptează şi le permite persoanelor trecute de 50 de ani să-l folosească mult mai eficient. Astfel, dacă tinerii folosesc pe rând cele două emisfere ale creierului, persoanele în vârstă reuşesc să le utilizeze simultan.
De asemenea, se îmbunătăţesc capacităţile cognitive, după cum demonstrează un studiu care a urmărit evoluţia vieţii a 6.000 de americani timp de 40 de ani.
Testele de vocabular, memorie, aritmetică, orientare spaţială, viteză de reacţie şi logică au demonstrat că oamenii cu vârste între 40 şi 60 de ani au obţinut rezultate mai bune decât cei de 20 de ani.
Bărbaţii au avut cele mai bune rezultate în jurul vârstei de 50 de ani, pe când la femei, abilităţile s-au îmbunătăţit şi după vârsta de 60 de ani. Chiar şi abilităţile sociale şi capacitatea de a judeca corect oamenii şi situaţiile cresc odată cu vârsta.
Partea creierului responsabilă cu emoţiile umane se micşorează mai lent decât celelalte zone.
Un studiu realizat de Universitatea Harvard demonstrează că oamenii trecuţi de 50 de ani iau şi cele mai bune decizii financiare.
Nu în ultimul rând, studiile contrazic şi teoria conform căreia îmbătrânirea aduce după ea dezamăgire şi depresii.

Se pare că, pe măsură ce îmbătrânim, reacţionăm altfel la necazuri, creierul reuşeşte să se programeze să accentueze aspectele pozitive şi să le elimine pe cele negative.
Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrâneţe ?
Există metode de a vă menţine creierul tînăr. Din păcate, mintea mai bună nu se poate obţine odată cu vîrsta, ci din contră, pierdem din ea, cu fiecare an ce trece.
Cercetătorii au aflat însă că există diverse metode prin care putem opri declinul minţii. Iată cîteva dintre acestea:
Dansaţi. "Puţine activităţi stimulează creierul aşa de bine ca dansul!", spune doctorul Daniel Amen, autorul cărţii "O minte minunată la orice vîrstă". "Dansul necesită totul, de la coordonare şi organizare, la planificare şi judecată", a mai scris acesta.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru artele marţiale. Ambele cer poziţionarea diferitelor părţi ale corpului simultan şi în sincron.
Mergeţi la fitness. Sportul creează celule noi într-o zonă a creierului vitală memoriei. Cercetătorii de la Universitatea Columbia au măsurat volumul sîngelui din creierul adulţilor care merg la sală de patru ori pe săptămînă, timp de patru luni şi au descoperit că toată această activitate duce la producerea mai multor neuroni.
Mâncaţi ouă. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry McLeary, autorul programului "Incredere în creier". Oul contine vitamina B, care obligă celulele nervoase să ardă glucoza, cea mai importantă sursă de energie a creierului. Oul mai conţine şi antioxidanţi, care protejează neuronii de stricăciuni şi acizi graşi omega-3, care menţin impulsurile nervoase la ritmuri optime.
Mâncaţi, de asemenea, multe fructe şi legume şi evitaţi mâncărurile grase, care diminuează abilitatea celulelor nervoase de a comunica între ele.
Fiţi activi. Nu deveniţi leneşi, pentru ca dăunează grav sănătăţii şi. Implicaţi-vă tot timpul în diverse activităţi, pentru a vă menţine mintea în alertă.
Hidrataţi-vă mintea. Un studiu al Universităţii South Florida din 2006 a arătat că oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspăt pe săptămînă aveau cu 76% mai puţine şanse să se îmbolnăvescă  de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti în fructe, protejează creierul de boală. Opt pahare de apă pe zi sunt şi ele extrem de benefice pentru minte, întrucît creierul este 80% apă şi dacă nu este hidratat, neuronii nu pot să funcţioneze corect.
Râdeţi. Luaţi-vă o pauză de la problemele cotidiene şi rîdeţi. Citiţi bancuri, uitaţi-vă la filmuleţe amuzante. Chiar şi anticiparea rîsului scade stresul cu 39% pană la 70%! Rîsul este extrem de bun şi pentru inimă.
Dormiţi suficient. Somnul este important pentru o stare mentală bună. Memoria se organizează în creier, în timpul somnului. Un studiu al Facultăţii de Medicină de la Harvard arată că mintea adună bucăţi separate de informaţie şi le ţese împreună în timpul somnului. Doctorii ne sfătuiesc să dormim fix 7 ore!
Nu vă mai uitaţi la TV. O ora de privit la televizor creşte riscul de a căpăta Alzheimer cu 1,3%. Aşa că doctorii recomandă să vă relaxaţi la TV maxim două ore pe zi. În schimb, ei propun să citiţi cat mai multe cărţi.
Folosiţi mirodenii. Atunci cînd gătiţi, folosiţi cat mai multe mirodenii la mîncare. Rozmarinul, de exemplu, conţine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folosiţi cu încredere condimentele, mai ales scorţişoară, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul şi salvia.
Studiaţi o limbă străină Nu ezitaţi să învăţaţi o limbă străină, pentru a evita demenţa la bătrînţe . Un studiu al Universităţii York din Toronto arată că oamenii în vîrstă care vorbesc mai multe limbi străine au o minte mai clară decît ceilalţi.
Spalaţi-vă bine pe dinţi. O gingie inflamată, sângerândă, poate sugera o problema a sănătăţii . În plus, toate bacteriile care se strîng în gură ajung în sînge şi apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, şi o stare mentală extrem de proastă.
Beţi ceai verde şi veţi cîştiga cu 20% mai multă sănătate mentală, potrivit unui studiu prezentat în The American Journal of Clinical Nutrition.

19 ianuarie, 2013

Castanele - efecte benefice multiple

Nu aţi încercat încă aroma castanelor? Toamna aceasta trebuie să le gustaţi! Sunt foarte sănătoase şi ajută la tratarea multor afecţiuni! Sunt pline de vitamine, îmbunătăţesc digestia şi ne dau energie.
Fierte, prăjite, coapte, adăugate în supe sau preparate sub formă de piure. Castanele nu numai că ajută la combaterea unor boli, dar au şi o valoare nutritivă ridicată
Tratează tusea
Odată cu toamna, şi afecţiunile respiratorii ne atacă. O porţie de castane poate fi un aliat ideal împotriva problemelor respiratorii, cum ar fi tusea convulsivă.

Ajută la digestie
Castanele sunt o bună sursă de fibre, aşa că persoanele care au probleme cu digestia sau care doresc să îşi fortifice musculatura şi organismul nu ar trebui să le ocolească. În bolile digestive sunt indicate seminţele, iar în funcţie de toleranţa individuală se mai poate folosi şi infuzia din frunze pentru efectul astringent şi bactericid.

Ne energizează
Castanele fierte sunt alimente energizante, datorită conţinutului bogat de vitamine şi minerale. Le puteţi consuma sub formă de piure, amestecat cu brânză de vaci sau, dacă le preferaţi îndulcite, puteţi folosi mierea. Conţin tiamină, vitamina care completează rezervele de energie, dar şi vitaminele B6 şi E.

Previn bolile de inimă
Castanele sunt lipsite de colesterol şi de sodiu, fapt pentru care sunt o alegere foarte bună pentru cardiaci. Mai mult, aceastea sunt bogate în acid linoleic, substanţă care reduce colesterolul şi previne bolile de inimă.

Sunt un remediu pentru varice
Substanţele pe care le găsim în castane repară găurile microscopice din vasele de sânge şi din cele capilare şi îmbunătăţesc elasticitatea acestora. Tinctura de castane este benefică în cazul varicelor.

Folosite extern, ajută la vindecarea coşurilor
Chiar dacă au un gust foarte bun, castanele se folosesc şi extern. Dacă suferiţi de acnee, amestecaţi miezul castanelor cu miere şi aplicaţi pe faţă masca revigorantă. Aceasta are efect antiinflamator şi reglează sebumul.

Scoarţa de castan ne scapă de febră
Nu doar fructele castanului sunt benefice organismului. Frunzele castanului comestibil dezvoltă o acţiune sedativă asupra organelor respiratorii şi de aceea sunt folosite pentru tratarea bronşitelor, sub formă de infuzie. La fel de folositoare este şi scoarţa de castan, care are proprietatea de a scădea febra.

Castanul sălbatic vindecă rănile
Castanul salbatic poate fi folosit doar sub formă de produse fitofarmaceutice. Acestea sunt din ce în ce mai căutate pentru efectele lor terapeutice în adenom de prostată, afecţiuni venoase, boli varicoase, degerături, hemoroizi, hernie de disc, luxaţii, Parkinson, plăgi infectate, reumatism, spondiloză, tromboflebită şi varice. Fructele castanului sălbatic, mari, de culoare brună la exterior şi alb-gălbuie la interior sunt interzise consumului.
Mai multe detalii vezi aici.

18 ianuarie, 2013

Testul elevului...superdotat!



Micul Thomas, cel mai bun elev din clasa o intreaba pe invatatoare daca poate sa-i vorbeasca dupa ore. Ea accepta.
- Ce vrei sa-mi zici Thomas?
- Cred ca sunt prea inteligent ca sa raman in clasa asta, ma plictisesc! As vrea sa trec direct la Liceu.
Directorul scolii este informat si il intreaba pe Thomas daca vrea sa treaca niste teste.
Thomas accepta fara sa ezite si testarea incepe.
- Sa vedem Thomas:
- 3x4?
- 12
- si 6x6?
- 36, domnule director.
- Capitala Japoniei?
- Tokio!
Testul continua inca o jumatate de ora, Thomas nu face nici o greseala!
La sfarsitul testului, directorul este multumit, dar profesoara intreaba daca poate sa-i puna si ea cateva intrebari. Amandoi accepta.
Profa incepe:
- Thomas, vaca are 4 si eu am 2, ce este?
- Picioarele, doamna.
- Corect, ce gasim in pantaloni tai si nu gasim in ai mei?
Directorul se mira de intrebare...
- Buzunare, doamna
- Bine Thomas, unde au femeile parul cel mai cret?
Directorul se pregateste sa intervina chiar cand Thomas raspunde:
- In Africa, doamna! raspunde copilul fara sa ezite.
- Ce este moale dar cu mainile unei femei devine tare?
Directorul deschide ochii mari dar inainte sa vorbeasca, Thomas raspunde:
- Oja pt unghii, doamna.
- Ce au femeile si barbatii in mijlocul picioarelor?
- Genunchi, doamna!
- Bine, si ce are o femeie maritata mai larg decat una nemaritata?
Directorului nu-i vine sa creada ce aude.
- Patul, doamna!
- Care parte a corpului meu este des cea mai umeda?
- Limba dumneavoastra, doamna!
- Ce cuvant care incepe cu litera C... inseamna ceva care poate sa fie umed sau sec si pe care barbatii le place sa-l priveasca?
- Cerul! spune Thomas
Directorul rasufla usurat, transpirat si decide sa opreasca testul si spune:
- Nu o sa te trimit la liceu, o sa te trimit direct la Universitate! Chiar si eu as fi picat acest test...
Morala: Cu inaintarea in varsta devenim perversi.