29 februarie, 2012

Tata sentimental

DOR DE TATA  
Cind sunt copii nostri mici  
Noi pentru ei suntem TATICI  
Ce gingas e, si suna bine  
TATICULE, mi-e dor de tine  

Dar anii trec si deodata  
Nu esti TATIC, acum esti TATA  
Dar si asa tot suna bine  
TATA, ...imi este dor de tine  

Dar cresc, nu le mai esti pe plac  
Din TATA, tu devii BABAC  
Si vorba suna trist si gol  
BABACULE, ...mai da-mi un pol  

Dar viata e un foc de paie  
Si vrei nu vrei, ajungi TATAIE  
Iar vorba ta, in ras e luata  
TATAIE,... ia mai las-o balta...  

Si-n anii care-ti mai raman  
Te vor numii doar AL BATRAN  
Si vorba lor te nauceste  
BATRANE,... ce-ti mai trebuieste ?  

Copile, tu sa ai stiinta  
Am fost un tata cu credinta  
Si din putin, de-a fost sa fie  
Eu am rabdat, si ti-am dat tie  
Dar fa-mi, te rog, o bucurie  
La cimitir, de vii la mine  
Sa-mi zici ca in copilarie  
TATICULE, mi-e dor de tine....

(Din pacate, nu cunosc autorul, cine stie sa ne spuna si noua.)

26 februarie, 2012

" Buongiorno A Te " - ( Luciano Pavarotti )

Nu esti bolnav, ti-e doar sete


“Ce se intampla in corp cand bem apa?”
Ralph Vornehm a prezentat componenta de apa a fiecarui organ din corpul omenesc, incepand cu celulele, sangele, neurotransmitatorii si terminand cu organele. Astfel, creierul contine 90% apa, ceea ce explica intr-un fel capacitatea acestuia de a transmite mesajele catre toate organele cu viteze uluitoare; neurotransmitatorii - responsabili de transmiterea acestor mesaje - contin tot 90% apa.
Este de inteles atunci, de ce cand nu bem apa, nu mai simtim cu timpul senzatia de sete. Neurotransmitatorii deshidratati nu mai transmit corect mesajul "mi-e sete", asa incat setea incepe sa mistuie corpul, incep durerile (si ele semnale de deshidratare) si patologia multor organe. “Celulele corpului nostru nu se ating intre ele, pentru ca inoata in apa, la fel ca si nervii”- R. Vornehm


Ce se intampla cand apa din corp este murdara? Celulele comunica printr-un sistem de tip bio-laser. Exista un tip de apa in interiorul celulei si alt tip de apa in afara ei. Schimbul intre acestea purifica celula si o ajuta sa functioneze corect. Daca nu bem apa regulat, celulele se intoxica. Cind membrana unei celule nu este bine hidratata, corpul declanseaza un mecanism de urgenta, ca forma de aparare si de hidratare. Corpul se protejeaza de deshidratare cu ajutorul colesterolului. Membrana se imbraca intr-o pelicula protectoare, ca o crema, care impiedica uscarea. Ce este aceasta pelicula? Surpriza. Este colesterol.

Corpul nostru se protejeaza de deshidratare cu ajutorul colesterolului. Studiile efectuate au aratat ca, in 90% din cazuri, colesterolul scade in 21 de zile de baut apa corect, ceea ce inseamna ca in 90% din cazuri colesterolul este crescut din cauza deshidratarii.

Ralph Vornehm arata ca celulele deshidratate se afla intr-un fel de sfera intunecata, dupa care devin mutante si se ajunge la cancer (studiile facute pe celulele canceroase au aratat ca acestea nu mai comunica intre ele).

Ce se intampla la nivelul sistemului digestiv daca nu bem apa inainte de masa (o cana, cu o jumatate de ora inainte de masa, NU SE BEA APA IN TIMPUL MESEI!?)? Corpul nostru are nevoie de sange pentru a efectua procesul digestiv si este binecunoscut faptul ca sangele este compus 80% din apa.  Pentru a efectua corect procesul de digestie, sangele trebuie sa fie hidratat corect inainte de masa. Altfel… sangele se ingroasa si de aceea, pentru a se hidrata extrage apa din organele vitale.

In organismul nostru fiecare celula, fiecare componenta “lupta” pentru a-si intretine viata proprie, ceea ce face ca, in ultima instanta, sa conduca spre viata intregului organism. Sangele nu face exceptie de la acest principiu, asa incat, este extrem de important sa bem apa cu o jumatate de ora inainte de masa. Sangele nu va mai extrage apa din organele vitale pentru a realiza procesul de digestie, iar corpul va ramane sanatos.
“Sunt oameni care tusesc, ii apasa inima sau au colici dupa masa. Acele organe care ne dor dupa ce mancam sesizeaza ca nu au destula apa”, spune Ralph Vornehm.

La nivelul cartilagiilor, componenta apei este de 90%. Cand cartilagiul este deshidratat, incepe sa pocneasca. Oasele au nevoie de apa in aceeasi masura si multe dintre durerile de oase, precum si sindromul de alunecare al discului lombar sunt cauzate de deshidratare. Tensiunea arteriala mare, problemele legate de vasele de sange sunt cauzate de lipsa apei din corp. Presupunem, insa, ca durerile sunt mai mult decat o rugaminte pe care corpul ne-o trimite. Durerea trebuie sa fie un mare strigat de ajutor, care s-ar putea traduce: “Ajutor, mi-e sete de nu mai pot!”.


[Sursa]

Postul negru, secretul vieţii lungi şi al creierului sănătos

Cercetătorii de la National Institute of Ageing din Baltimore, SUA, au descoperit că persoanele care ţin post negru o zi sau două zile pe săptămînă trăiesc mai mult şi sînt protejate de afecţiuni ale creierului precum Alzheimer şi Parkinson, relatează The Guardian.
Experimentele efectuate pe şoareci şi pe şobolani au arătat că reducerea masivă a numărului de calorii consumate a dus la prelungirea vieţii acestora, însă acest experiment nu poate fi reprodus pe oameni.
Acum, cercetătorii de la National Institute of Aging din SUA au descoperit că persoanele care nu consumă niciun fel de aliment timp de o zi sau două beneficiază de un efect de protejare a creierului de afecţiunile degenerative.
Profesorul Mark Mattson, conducătorul laboratorului de neuroştiinţe al institutului, a declarat: "Reducerea numărului de calorii poate proteja creierul, însă efectul nu poate fi obţinut prin reducerea cantităţii de mîncare consumate. Cea mai bună variantă este adoptarea unor perioade de post total, în care nu se consumă nimic, alternate cu perioade în care se poate consuma orice".
Cercetătorii au descoperit că atunci cînd cantitatea de calorii consumate este redusă drastic se observă creşterea cantităţii de substanţe chimice din creier ce au rolul de mesager celular. Aceste substanţe au un rol important în stimularea creşterii neuronilor din creier, proces ce contracarează efectul afecţiunilor precum Alzheimer sau Parkinson.
"Celulele creierului sînt supuse unui stres ce produce un efect similar celuia pe care exerciţiul fizic îl are asupra celulelor din muşchi. Aşadar, efectul este unul pozitiv", a explicat Mattson.

[Sursa]